Unde vedeţi pe panouri: Veniţi pe 5 SEPTEMBRIE să participaţi la Referendum?

Am fost plecat din ţară imediat după Referendum şi abia acum am posibilitatea să fac o analiză a ceea ce s-a întîmplat cu adevărat la Referendum:

Propun 3 scenarii, reieşind din numărul total de alegători înscrişi în lista de 2,72 milioane persoane.

1. Scenariul 1. La votare au participat 50% dintre alegători. Dacă 680 de mii de persoane(50%+1) ar vota PENTRU, atunci, pe lîngă faptul că Referendumul va fi validat şi decizia adoptată de către popor.

2. Scenariul 2. La votare au participat 34% dintre alegători. Dacă 470 de mii de persoane ar vota PENTRU, atunci, pe lîngă faptul că Referendumul va fi validat şi decizia adoptată de către popor.

3. Scenariul 3 – cel real. Un număr de 707468 persoane au votat PENTRU, iar referendumul n-a fost validat şi, respectiv, nici decizia n-a fost adoptată.

Aici este menţionat 5 septembrie, dar accentul e pus pe alte elemente din panou

Vă rog să comparaţi numărul de votanţi PENTRU din cele 3 scenarii şi să deduceţi foarte simplu că au votat PENTRU mai multe persoane decît ar fi fost necesar chiar şi în cazul în care pragul de validare a Referendumului ar fi fost de 50%.

Se întreabă: care e necesitatea instalării unui prag de participare şi dacă cineva s-a gîndit să facă o analiză cît de elementară pentru a nu permite ca asemenea ERORI grosolane să aibă loc.

Amintesc că în 2005, a fost suficient voturile a 716 mii de alegători pentru a asigura 56! de mandate pentru Partidul Comuniştilor, în Parlamentul Republicii Moldova. Asta însemna guvernarea şi practic, asigura şi postul de Preşedinte pentru PCRM, lucru obţinut destul de uşor atunci. Un număr cu doar 12% mai mare decît care au votat PENTRU la refendurm, adică 794 mii, au permis în 2001 PCRM să acumuleze 71! din mandate şi să monopolizeze totul în conducerea ţării.

Deci, cum putem ignora părerea a peste 700 de mii de oameni, în condiţiile în care, un asemenea număr de alegători determină soarta ţării în decursul alegerilor parlamentare?

Cît de reprezentativ poate fi pragul de 33%, în condiţiile în care cei care au venit la votare au votat, în proporţie de 87% PENTRU, iar sondajele făcute anterior arăta acelaşi lucru: populaţia îşi doreşte ca preşedintele să fie ales de către popor?

De fapt, întrebarea ce reiese din analiza de mai sus e simplă: cine se face vinovat de situaţia asta? AIE, desigur. Ei au modificat Codul Electoral şi nu au putut admite că 33,3% nu poate fi pur şi simplu o cifră din pod sau una de referinţă, ea trebuie să fie argumentată. Acum, lumea a votat, destul de bine, aş spune, dar părerea lor n-a contat, din cauza celor care au schimbat Codul Electoral.

Sursa: Ziarul de Gardă. Panoul din imaginea dată şi multe altele din această serie în genere nu făceau nicio aluzie la Referendum

Menţionez că, rezultatul arătat la Referendum de către alegători nu e unul prost: au votat peste 700 de mii PENTRU, în condiţiile în care AIE a venit la guvernare cu circa 809 mii de voturi (cu doar 14,4% mai mult). Deci 800 de mii de oameni pot aduce o Alianţă la guvernare, dar 700 de mii trebuie să se resemneze că au făcut un drum degeaba pînă la secţiile de votare doar din cauză că nu s-au găsit încă vreo 60.000 de alegători să vină la vot.

Mai este şi alt aspect: AIE a greşit nu doar cînd a modificat Codul Electoral, dar şi cînd a plasat mesaje electorale, care nu dădeau prea multă informaţie pentru alegători. Spre exemplu: ce informaţie dă unui cetăţean următoarea frază “Marian Lupu: Preşedintele trebuie să fie ales de către popor”. E foarte OK şi cred că mulţi împărtăşesc părerea Dlui Lupu, dar asta nu-i face să ştie că pe 5 septembrie este Referendum şi că trebuie NUMAIDECÎT de participat la el şi de votat. Alt exemplu: “Cum trebuie să fie un Preşedinte: DEMN” Foarte OK, cred că toţi sunt de acord cu asta şi dacă trecea Referendumul, PL ar fi obţinut mai multe voturi la alegerile parlamentare şi prezidenţiale, la fel ca şi candidatul său Mihai Ghimpu. Doar că iarăşi, s-a accentuat o banalitate ştiută de toţi, dar nu s-a îndemnat în mod clar să se vină la alegeri.

De fapt, ce partid a preferat să cheltuie bani pentru a îndemna lumea să vină la alegeri? Niciunul nu s-a focusat pe asta: toate erau focusate pe afişarea liderilor lor pe jumătate de banner şi, eventual, a unui mesaj electoral, ce îi diferenţiază de celelalte partide.

În concluzie, îmi pare rău s-o spun, dar e o înfrîngere pe care AIE trebuie să şi-o asume, pentru că a făcut o cascadă de greşeli nepermise, unde nu mai menţionez şi certurile dintre liderii AIE.

Share on Facebook

Share on Facebook

Share on Facebook

Biserica Ortodoxă din Moldova nu și-a spus încă ultimul cuvânt, după ce – potrivit Unimedia, a anunțat pe față că nu s-ar sfii să intre-n politică dacă s-ar găsi cine să-i apere interesele. Amatorii s-au înscris deja în cursă, iar Guvernul de la Chișinău a tranșat dilema, decizînd introducerea în școli, din septembrie, a disciplinei “Religie”. Predarea ei va fi opțională. Asta nu înseamnă că povestea s-a terminat. Interesele politice sau personale, fie ele laice sau nu, o vor transforma iar în temă de campanie, de dispută națională și nu numai.

Mulțumesc celor care-au avut amabilitatea să-mi răspundă la întrebări pe această temă, și curajul de a-și spune deschis opiniile. La fel, și celor care mi-au acordat permisiunea de preluare a unor articole care-ar putea descîlci câte ceva din subiectul de față. Și, nu în ultimul rând, personajului care mi-a acordat interviul vieții mele. Nu e secretarul Mitropoliei Moldovei, cum suspectează mai mulți prieteni.

În continuare, fragmente din opiniile respective. Ordinea lor nu are nicio semnificație. Respectă doar, cronologic, momentul acordării interviurilor, a căror varianta integrală va fi publicată zilele acestea.

Octavian RACU, Vicepreședinte al Asociației Studenților Creştini Ortodocşi Români din Basarabia. “Specialiști din alte confesiuni“

În primul rând, sunt sunt împotriva obiectului pe care încearcă să îl implementeze acum guvernul. Obiectul de studiu pe care îl propune Ministerul Educatiei nici nu o să ajunga la elevi. Ideea este că forma opțională nici nu va permite predarea religiei. Ceea ce propuneau Biserica și asociațiile ortodoxe era ca educația religioasă să fie obligatorie pentru program, dar opțională pentru elev. Acum, elevii nu o să aibă posibilitatea să opteze pentru ceva.

Actualul program nu este elaborat cu asistența unor specialiști (desigur, sunt “specialiști”, dar aceștia sunt din alte confesiuni). “Bazele ortodoxiei” propuneau un curs civilizațional (istorie, literatură, artă), “religia” guvernului va fi un curs axat mai mult pe partea teologica.

Oleg Brega, freelancer și activist DO. “Capii bisericii au nevoie de voturi”

La noi încă nu se ştie cine e cu bisericile, că pînă acum era monopol PCRM. De asta se bat care-i mai evlavios. Nimănui nu-i pasă ce va fi în şcoală, decît poate unor preoţi naivi, sinceri. Dar capii bisericii au nevoie de voturi, de fonduri, de influenţă. Biserica colectează miliarde de la enoriași, şi patriarhia rusă le poate distribui cum vrea, pentru o mănăstire, o catedrală, medalii pentru generali de război în Cecenia, ordin lui Smirnov, o donaţie Partidului Umanist al lui Pasat…

Mihai Bologan, Director Executiv, Institutul IDEA.“Preludiu pentru campania electorală“

Opinia mea e că nu trebuie introduse Bazele Ortodoxiei în şcoală. Tot ce se face e un proiect politic şi un preludiu pentru campania electorală. Se încearcă discreditarea Bisericii Ortodoxe, ceea ce de fapt se reuşeşte de minune. Biserica se implică în treburile statului, ceea ce n-ar trebui să facă.

Se presupune că e un proiect al Rusiei, dar nu pot garanta. Dar… Pasat a fost consilierul lui Ciubais, pe atunci şeful reţelelor energetice din Rusia. Iar Mitropolia Moldovei, condusă de IPS Vladimir, se subordonează celei ruse.

Ieromonah Petru Pruteanu

Deşi există un şir de probleme de ordin didactic (profesori, manuale, programe etc.), economic şi chiar politic cu privire la introducerea acestei discipline, Guvernul a luat această hotărâre fără prea multe discuţii, rezolvând pe o cale foarte simplă (dar nu se ştie cu ce urmări!), problema despre care se discută mai multe luni în Republica Moldova.

Menţionăm că această variantă de predare a Religiei în şcoală este susţinută de Mitropolia Basarabiei (Biserica Română) şi de alte câteva confesiuni creştine din Republica Moldova, dar este respinsă de Mitropolia Moldovei (Biserica Rusă), care susţine proiectul predării obligatorii a “Bazelor Ortodoxiei”, venit la propunerea dlui Valeriu Pasat… (preluare de pe  blogul teologic, prin amabilitatea autorului)

Maica Epistimia, stareța Mănăstirii de la Suruceni, membră a Comisiei de lucru privind introducerea  ”Bazelor Ortodoxiei” în programul școlar.

Nu va face Biserica politică, dar e un moment când glasul Bisericii  trebuie să fie auzit, se impune o schimbare. Nu se mai poate în continuare aşa.

Propunem introducerea „Bazelor Ortodoxiei”, fiindcă suntem ortodocşi din naştere şi nu acceptăm în şcolii un surogat religios. Trebuie să fim corecţi la acest capitol. Se discută în ultimul timp despre ecumenism. Ecumenismul contravine dogmelor şi principiilor noastre ortodoxe, stabilite la cele şapte Sinoade ecumenice. Sunt lucruri care au fost stabilite o dată şi pentru totdeauna de Sfinţii Părinţi şi e necesar a fi luate în serios. Dogma  nu se supune modificării, categoric nu! (selecțiuni dintr-un interviu publicat în AXA de la Chișinău și AntiMedia, preluat prin amabilitatea autorului)

Sursă: Nadia Dincovici http://busylancer333.wordpress.com/2010/07/23/cine-e-cu-bisericile/

Share on Facebook

Share on Facebook