foto: dumros.wordpress.com

Preşedintele Republicii Moldova nu a fost ales nici la 7 decembrie. Singurul candidat la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, Marian Lupu, propus de Alianţa Pentru Integrare Europeană, nu a fost votat de Partidul Comuniştilor.

Mihai Bologan, coordonatorul Clubului Ideilor Economice Alternative (IDEA): Nealegerea în funcţie de preşedinte a candidatului AIE, Marian Lupu, nu a fost o surpriză pentru nimeni. Nu sunt premise pentru a considera că acest eveniment va duce la înrăutăţirea situaţiei economice sau la răcirea relaţiilor cu organismele internaţionale. Republica Moldova are în prezent tot sprijinul partenerilor strategici în ceea ce priveşte implementarea măsurilor anticriză, de revigorare economică şi de integrare europeană.. Cea mai dificilă etapă în obţinerea acestei încrederi a fost semnarea acordului cu Fondul Monetar Internaţional, care a fost ca o precondiţie pentru obţinerea altor finanţări externe”. Faptul că vom intra în 2010 fără a-l fi ales pe Marian Lupu ca preşedinte nu înseamnă că nu există o putere executivă şi legislativă în ţară. Există un Guvern funcţional, care este susţinut de către o majoritate parlamentară, iar Preşedintele Parlamentului îndeplineşte şi funcţia de şef al statului. De asemenea, nu există un termen limită când ar trebui organizate noi alegeri parlamentare, ceea ce înseamnă că actualul Guvern va putea activa cel puţin încă un an, în care se pot reuşi foarte multe.

Igor Dodon, deputat comunist: Opinia şi poziţia nu mi-o schimb, de fapt consecinţele vor fi aceleaşi pe care le-am menţionat atunci când nu a fost votată candidatura doamnei Grecianîi. Incertitudinea este cel mai mare pericol şi cea mai mare provocare pentru situaţia economică. În condiţiile crizei economice incertitudinea va spori, odată cu nealegerea preşedintelui statului. Atât incertitudinea oamenilor de afaceri vizavi de business-ul lor şi perspective, cât şi incertitudinea din partea sectorului bancar, a băncilor comerciale, deoarece în condiţiile în care nu este o stabilitate politică ele vor fi mult mai atente la acordarea creditelor. Vor exista incertitudini din partea creditorilor străini, care în condiţii de instabilitate politică nu se vor grăbi să facă investiţii în Moldova. Şi, nu în ultima instanţă, vor exista incertitudini din partea partenerilor de dezvoltare. Mă refer la donatori, deoarece este vorba de un guvern provizoriu. Donatorii nu prea doresc să semneze acorduri de finanţare cu un guvern provizoriu. O condiţie fermă a FMI la luarea deciziei de către consiliul director este existenţa unei guvernări capabile şi cu competenţe depline în ţara recipient. Cel puţin în luna iunie 2009 refuzul de a semna Memorandumul între Guvernul Republicii Moldova şi FMI a fost motivat anume prin lipsa unui Guvern.

Dinu Armaşu, directorul executiv al Asociaţiei Investitorilor Străini: Nu aşi crede că relaţiile cu donatorii şi creditorii externi vor fi afectate. Sperăm că Guvernul va face faţă la această situaţie şi nu va fi puse în pericol acele înţelegeri la care au fost agreate de Fondul Monetar Internaţional şi alţi donatori.

Iurie Gotişan, economist: Cu certitudine că instabilitatea politică se va răsfrânge şi asupra stabilităţii economice, dacă e să spunem aşa. Depinde mai departe ce atitudine va lua preşedintele interimar al ţării, dacă el dizolvă parlamentul, Guvernul va avea doar nişte obligaţii limitate şi nu va avea drepturi la semnătură cu FMI, chiar şi Programul Compact. Eşecul în alegerea şefului statului pune într-o situaţie puţin dificilă şi relaţiile cu creditorii. Situaţia nu este dramatică, dar nu este bună.

Anatol Câşlaru, redactor-şef al revistei „Standard Financiar”: Este un semnal negativ pentru mediul de afaceri, dar nu de natură să provoace perturbări. Desigur, putem să ne aşteptăm la orice, inclusiv destrămarea Alianţei pentru Integrare Europeană şi atunci consecinţele vor fi imprevizibile, însă formatul actual de guvernare asigură o anumită stabilitate. Totuşi, oamenii de afaceri şi investitorii vor fi mai atenţi, vor face paşi mult mai calculat, după ce începeau să-şi facă anumite planuri pentru Moldova, dar nu vor fi efecte destul de dramatice.

Sorin Hadârcă, expert financiar-bancar: Există încă multă incertitudine, depinde când vom avea aceste anticipate. Dacă ele vor fi în a doua jumătate a anului viitor, cred că în acest caz vom merge cu programul cu Fondul aşa cum l-am început. Dar,mai târziu o să apară necesitatea de a avea un fel de suport naţional pentru tot Programul. Dacă data alegerilor ar fi fost fixată pentru februarie 2010, atunci nu ar fi avea loc şedinţa board-ului FMI, în care să se discute programul cu Republica Moldova, şi ar fi trebuit de găsit un consens naţional pe program. Donatorii nu o să condiţioneze politic asistenţa. Vorbesc de FMI sau Banca Mondială. Dar sunt nişte chestii tehnice. De exemplu, programul cu Fondul presupune o reevaluare semianuală, deci, prin urmare, dacă consiliul director se întruneşte în ianuarie şi aprobă finanţare pentru Republica Moldova, atunci prin iulie o să vină ca să vadă dacă îndeplinim condiţionalităţile. Pentru dânşii este important ca atunci în iulie, când va sosi misiunea de evaluare să găsească pe cineva în fotolii cu care să discute.

Alexandru Muravschi, economist: Foarte mult va depinde de activitatea Guvernului şi Parlamentului, care pot să rezolve problemele fără ca ţara să aibă preşedinte. Pericolul îl comportă alegerile anticipate, care împing ţara într-un nou proces electoral. Din nou va exista incertitudine. Nimeni nu ştie care va fi configuraţia noului Legislativ, care va fi structura Guvernului viitor. Mult va depinde de faptul care va fi tactica Alianţei. Există mai multe scenarii. Dacă Alianţa va continua, cu toate probleme interne, să aprobe decizii comune, există Parlamentul care are susţinere suficientă pentru aprobarea legilor şi ţinând cont de situaţia legală, care nu spune clar când trebuie să fie organizate alegerile anticipate, Guvernul va continua lucrul. În cazul acesta Moldova av fi susţinută de creditorii şi donatorii străini. Al doilea scenariu. În cazul în care, să presupunem, vor apărea disensiuni, Guvernul nu va putea promova legile, toţi vor fi în proces de pregătire către alegerile anticipate, Alianţa este alianţă, dar există interese de partid. În cazul acesta donatorii vor fi mai precauţi, dar, nu cred că vor întrerupe asistenţa.

Sursa: http://jurnal.md/ro/news/66766/

Share on Facebook

[Comentariul a fost scris ca reactie la stirea aparuta pe UNIMEDIA, stire care a fost citita in prima zi de peste 5000 de ori si a avut peste 120 de comentarii]

Comentariu Fulger privind rezultatele BOP: Suma rezultatelor prezentate de BOP nu dă 100%, ceea ce pune sub semnul întrebării de unde au luat acele date şi care de fapt este structura procentuală utilizată de ei. Dacă adunăm suma procentajelor distribuite pentru partide şi cu cele 23% de indecişi, vom obţine un total de 88,7%. Mai putem presupune că ceilalţi contracandidaţi vor acumula încă 1-2% în total (partidele MAE şi Moldova Unită au fost creditate cu 0,2%), deci avem un total de 90% în loc de 100%.

Pe lîngă faptul că BOP niciodată nu a prezentat rezultate credibile şi mai ales nu a ghicit rezultatele alegerilor îmi pun întrebarea care e sensul efectuării acestor calcule şi prezentarea cu atît fast a acestor rezultate? Să-mi spună că PDM are un raiting de 0,7% şi chiar mai mic decît PPCD??? Iar PPCD chiar cu numărul de alegători decimaţi să fie cotat cu 1,4%? Iar AMN care are cei mai mulţi preşedinţi de raion şi una din cele bune structuri organizatorice de partid să fie sub pragul de 6,0%?

În final, mă îndoiesc că 23% din alegători sunt încă indecişi privind partidul cu care vor vota, mai degrabă fac alegerea între a participa la vot sau nu.

Puteţi să citiţi rezultatele BOP pe http://unimedia.md/?mod=news&id=10026

Share on Facebook

În cei 18 ani de cînd există funcţia de Preşedinte al ţării, Republica Moldova a schimbat trei preşedinţi şi a avut o serie de pretendenţi la acest post. Voi încerca să propun o analiză alternativă privind următorul, cel de-al patrulea preşedinte.

Mircea Snegur şi Petru Lucinschi au avut o şcoală de partid foarte bună în perioada sovietică, cel din urmă ajungînd chiar în structurile de conducere de la Moscova şi fiind lider al comsomolului din Moldova. Vladimir Voronin de asemenea are în sînge această şcoală, avînd funcţii de conducere încă de pe timpul RSSM. În schimb, printre pretendenţii la funcţia de preşedinte a ţării în perioada alegerilor au fost persoane cu un trecut foarte diferit, specialităţi şi profesii la fel de diferite. Spre exemplu, Dna Iuliana Gore-Costin, ce a candidat în 1996 la această funcţie era directoarea Liceului Academic Român-Englez “Mircea Eliade”, Valeriu Matei era scriitor, în 2001 opoziţia l-a propus în această funcţie pe Pavel Barbălat, Preşedintele Curţii Constituţionale, iar în 2005 a fost înaintat Preşedintele Academiei de Ştiinţe din Moldova, Gheorghe Duca.

Read the rest of this entry »

Share on Facebook