I-am promis lui Victor Gotișan că voi scrie un articol despre avantajele pe care le are Chișinăul față de Boston. Iată care-s:
1. Transportul public. Aici, Chișinăul are mai multe avantaje. În primul rînd, călătoria cu transportul public e mult mai ieftină: 18 cenți cu trolebuzul și 27 de cenți cu microbuzul sau autobuzul. În Boston prețurile sunt 1,25 dolari cea mai ieftenă călătorie cu autobuzul, 2 dolari – cea mai ieftenă călătorie de o stație cu trenul, circa 1,7 dolari – cu metroul. Abonamentele la transportul public din Boston concurează cu coșul minim de existență din Moldova, unele chiar și cu salariul mediu pe economie. De asemenea, transportul în Chișinău este foarte accesibil, poți să ajungi repede și fără a aștepta mult la stație din orice oraș al Chișinăului în celălalt capăt. În Boston, poți sta și o oră așteptînd transportul tău, iar circulația este relativ intensă doar în zona centrală. Tot aici, trenurile merg conform graficului, pe cînd autobuzele foarte aleator. Uneori, autobuzul poate să întîrzie suficient de mult ca tu să scapi trenul și atunci nu mai ai cum să ajungi repede la locul de destinație. Taxiurile în Chișinău sunt foarte ieftine: cu pînă la 5 dolari poți ajunge din orice sector al capitalei în celălalt. În Boston, cu 8 dolari parcurgi abia o distanță de 4km și taximetristul mai așteaptă și „tips” (bacșiș) de la tine.
2. Pietonii sunt discriminați în Boston. Dacă nu ai mașină, așa cum e situația mea, te pomenești în situația unui pieton, care este nevoit să lupte cu jungla urbană ce-l înconjoară și care nu prea îl agrează. În primul rînd, trebuie să depinzi de transportul public, care circulă mult mai rar decît în Chișinău, iar la unele ore (amiaza) e chiar foarte greu să ajungi dintr-un punct A în punctul B. Seara (după 7), duminica și de sărbători, multe zone rămîn pur și simplu fără niciun transport public. Cînd plouă, șoferii nu se gîndesc prea mult să te menajeze, poți fi stropit din cap pînă în picioare cu apă, de asemenea, mașinile nu reduc viteza dacă trec pe lîngă pietoni, în condiții de ploaie. La intersecții, dacă e să respecți regulile, trebuie să stai minute bune ca să aștepți culoarea „verde” pentru pietoni. Dacă ai de mers mai multe intersecții pe jos, începi să-ți scuipi sufletul. Soluții sunt două: sau stai ca fraierul și aștepți „verdele”, sau îți asumi un risc și traversezi la roșu. Multe drumuri importante pur și simplu nu au cărări pentru pietoni. Se pare că și cicliștii au mai multe drepturi. Din motive pe care eu nu le-am înțeles, ei circulă și pe cărările și așa înguste pe unde circulă și pietonii, deși ar putea lesne să circule pe stradă, unde e mult loc.
3. Internetul. Am rămas stupefiat cînd am aflat că prin high-speed-internet (Internet de viteză mare) se subînțelege și o viteză ce nu depășește 1Mbs. Costul acestei viteze ce poate varia între 0,5-1Mbps, dar poate și mai mică în anumite cazuri este de 25 dolari pe lună. Se mai achită și 20 dolari taxa de conectare. Și asta nu-i tot: mai trebuie să mai achiți suplimentar taxe cuprinse între 6 și 15 dolari pe lună. Deci poți plăti între 31 și 45 de dolari pe lună pentru un Internet ce cu greu îl găsești în Chișinău la așa viteză. La mine acasă achitam doar 13,5 dolari pe lună pentru o viteză de 40/40Mbps, alții cu așa bani au viteze chiar mai mari în Chișinău. Credeam că așa Internet găsești doar în țările lumii a treia (viteză mică, preț mare). Aici Chișinăul stă muult mai bine pentru că instalarea e gratis, tragerea cablului e gratis (dacă e la bloc), instalarea modemului – gratis, plătești doar Internetul și poți face ce vrei.
4. TV. Nu știu cine privește 100 de canale și cine 400 de canale, oricum, nu există abonamente ieftine pentru TV. Dacă în Chișinău plătesc sub 8 dolari pentru televiziune digitală cu pînă la 100 de canale, aici ar trebui să achit circa 50 usd.
5. Obținerea unui card bancar. Procedura este mai anevoioasă aici, decît în Chișinău. Cardul îl primești în 2 săptămîni, inclusiv aparte cardul și aparte PINul, peste cîteva zile. În Chișinău, această procedură de obicei durează pînă la 3 zile, cînd primești cardul și PINul odată.
6. Închirierea unui apartament. Dacă în Chișinău ai bani și nu ai griji cu închierea apartamentului, atunci în Boston nu-i suficient doar să ai bani. Trebuie să aplici pentru un anumit tip de apartament, care să corespundă dimensiunii familiei (spre exemplu, nu știu de ce ei consideră că un copil de 2 ani are nevoie de o cameră separată, de parcă mare grijă au ei față de el). Chiar dacă corespunzi tuturor criteriilor, ceea ce nu întotdeauna e posibil, mai trebuie să scrii o aplicație, care uneori e cu plată, și trebuie să aștepți dacă vei fi selectat sau nu. Cu alte cuvinte, poți să ai mii de USD în buzunar și să stai ca prostul în stradă că nimeni nu te va primi. Prețurile sunt foarte mari, dar asta nu înseamnă automat că și condițiile sunt bune. Cu 1200 usd pe lună poți închia un apartament răpănos, neîngrijit și în stare de „descompunere”. Ca să închiriezi un apartament mai decent, trebuie să mai adaogi cîteva mii. Un alt lucru stupid care l-am observat aici: apartamentele se închiriază fără mobilă. Adică, chiar dacă și ai închiriat un apartement, atunci trebuie să începi să cauți mobilă. Chiar dacă o găsești, ai probleme că nu o poți transporta, îți trebuie mașină… Mai în scurt, fiecăruia cum îi merge… Pînă la urmă, dacă și ai găsit mobilă second-hand, atunci cînd părăsești apartamentul, trebuie să scapi de mobilă. De cumpărat slabe șanse că cineva va cumpăra, o soluție „eficientă” e să scoți mobila în stradă și s-o lași.
7. Oamenii pe stradă sunt mai îngrijiți în Chișinău. Asta e o regulă generală. În Chișinău mai rar poți să vezi pe stradă oameni îmbrăcați în haine de casă, murdare și/sau necălcate. Cel mai șocant mi s-a părut cînd o femeie în autobus, care stătea chiar în fața noastră, a început să-și pieptene părul său plin de mătreață și se vedea cum se desprinde părul din cap și cum atîrnă de pieptene, iar unele fire plutind apoi prin autobus.. A fost o fază nu atît șocantă, cît grețoasă.. În Boston poți vedea oameni îngrijiți, doar că trebuie să vii mai aproape de centru, pe la periferii, slabe șanse.
8. Schimb valutar. Nici nu știu unde aș putea schimba niște euro prin zonă. La filiala unde mi-am deschis contul mi-au spus că ei nici nu pot schimba euro în dolari și nici nu pot depune euro direct pe contul de dolari. Ei mi-au sugerat să caut o reprezentanță în Downtown (centrul Bostonului). În Chișinău, ar fi durat 10 minute să fac așa ceva.
Mă opresc aici, nu mi-am pus scopul să fac din Chișinău un oraș ideal, ceea ce nu este. Din păcate, m-am întîlnit în ultimele două săptămîni cu foarte multe situații care mă făceau să-mi aduc aminte cu nostalgie de Chișinău. Trebuie să ne mîndrim că multe lucruri la noi sunt mai comode, mai simple, mai rapide, mai accesibile. Nu am menționat serviciile de sănătate, care sunt foarte scumpe. Dacă e să mă exprim sarcastic, în Boston e mai ieftin să mori decît să te îmbolnăvești și să „beneficiezi” de serviciile de sănătate de pe loc. Dar cel mai ieftin e să ai sănătate de fier și să nu te îmbolnăvești deloc. Da, fetele sunt mai frumoase în Chișinău, și mai elegante… aici rar vezi așa ceva..
If you like this post and would like to receive updates from this blog, please subscribe our feed.
September 12th, 2011 at 02:18
in chisinau, sunt multe autobuse, si troleie, si microbuse si tot ce vrei. Dar, in timp de vara ii jale tare, tare mare. Ce folos ca ajungi in centru in 20 minute, dar pana ajungi esti ud, tare ud. Notiunea de comfort si AC prin capul calotorilor de acolo inca nu a trecut. Si da, prefer sa ma misc cu masina mea personala. In boston transportul ii tare OK.
De la un economist sa aud ca sunt aberatii inchiriera apartametului printr-un contract normal scris, si cu un scutin bine pus la punct — chiar au bulit-o. Mai mult, daca ma duc la vre-o casa si imi propune sa mi-o inchirieze fara contract si fara credit-check/background check, apoi sigur ceva nu-i in regula cu casa aia, ami exact locatarii ei. Da, vreau ca toti in jusr sa fie normali ca si mine, si sa fie selectati cat de cat.
Despre carduri bancare mai bine nici nu porni discutia. Cum lucreaza bancile private in MD mai bine nu trebuie niciodata. Sitemul bancar din MD nu exista in esenta. Probabil ca ai uitat sa intreb cum se obtine un card credit. Aplicatie prin net, 2 minute, cardul prin posta in doua zile. Nici un fel de stat in rand sau alte p[rostii de genul ata.
Schimb valutar, si alte prostii nici nu vreau sa discut. Iti dai seama la cati americani le trebuie sa schimbi $ in euro sau alte valute. Hint: cardurile sunt acceptate peste tot in lume, cu o tranzactie tare simbolica (mai putin in MD, evidet).
Bottom line. Give me break
se simte ca inca nu ai simtit ce inseamna us pe bune.
September 14th, 2011 at 13:54
Pai veniti inapoi in Moldova unde e bine
Care-i problema?
Cred ca e impresile astea sunt datorate shock-ului cultural (la ei nu e ca la noi, de aia la noi e mai bine)
September 27th, 2011 at 01:48
nu e șoc cultural, e vorba de circumstanțele adaptării mele aici, care nu au fost pe de parte plăcute, în Moldova m-aș fi simțit mult mai bine în acea perioadă
September 30th, 2011 at 00:36
Mihai,
Iata ca m-ai provocat…
Cred ca din start ai facut o marea greseala: Nu poti compara incomparabilul, or a compara Chisinaul cu Bostonul e un alt fel de a spune despre “coada vacii si stampila primariei”. E prea de tot sa ne aventuram sa facem astfel de studii comparative, pentru ca pur si simplu ele nu pot fi comparate.
1. Transportul public: eu as accepta sa dau un ban mai mult din putinul pe care il am, insa sa am servicii de calitate… asta fac in Varsovia, asta am facut o perioada mica, mica de timp in Berlin. Or, daca vrem transport public normal, sa nu incercam sa mergem iepureste sau sa cirtim permanent cind primaria cere majorarea tarifelor. In Varsovia, spre exemplu eu achit cu mare placere 35 $ pentru abonament lunar, insa sunt sigur ca merg linistit in transport public normal si nu miros toate “mirodeniile” ca in troleibusele/microbusele/autobusele noastre.
… deci ultimul punct, chiar ca No comment…
2. Nu e discriminare a pietonilor, pur si simplu acolo sunt alte traditii/reguli/cutume. Exista traditia masinii la ei si, asta e un fel de lege a lor. Americanul fara e masina e ca si moldoveanul fara pamint, fara lut la poarta vara, sau fara sa faca un an reparatie in casa. Deci, parerea mea este, ca in cazul asta, e o problema a ta/sau a noastra mai degraba… or, exista o lege nescrisa la ei, omul fara masina e un om mort… vrei sa o respecti OK, nu atunci suporti consecintele. Insa sa nu uitam, si sunt sigur ca e asa, ca pietonii daca e verde, atunci intr-o tara normala, e verde, au prioritate, nu ca la noi, te fac zebra pe o zebra…
3. Internetul nu e totul… Ei au insa o cultara a mass mediei, care noi o visam… au canale TV, care noi nu le vom avea niciodata… Si, daca e sa stam strimb sis a vorbim drept, atunci TV in USA e rege si prea putin au ei nevoie de internet. Internetul este o platforma mai mult pentru tarile unde nu se prea sta bine cu democratie, or doar prin intermediul internetului intr-o societate mai inchisa poti afla ceva si mai poti scoate tot gunoiul din casa… insa cind ai sute, mii de posturi TV si unde mass media e la ea acasa, de ce mai e nevoie si de internet high speed… chiar nu imi dau seama… dar pot si sa ma gresesc…
4. Conversia care o faci tu cu banii nu prea se pupa aici. Or, daca stam si ne gindim bine, pentru ei acesti 50 sau 100$ de care vorbesti cu ca ii achita la internet si TV, asta tie/mie ne par multi, insa e cam acelasi lucru cind noi am vorbi de 50-100 lei moldovenesti. Deci, tu gindesti dolarul, exact cum il gindesc toti moldovenii, adica scump, insa valoare lui e scumpa pentru noi, atunci cind 1 $ e 12 lei, ei ins ail gindesc ca pe un dolar… e ca si cum noi am gindi valoare la 1 leu, iar ei gindesc aceeasi valoare la 1 $.
5. Procedura de primire a cardului nu mi se pare atit de importanta… mai important e securitatea care iti este oferita de anumite banci… in acest sens si la noi (cu ultimele evenimente de pe poata bancara) si la ei (a se incepe cu 2008, Lehmon Brothers si toate porcariile cu falimentul) sistemul bancar e de r… dar, aici nu risc mai departe cu etichetarile, pentru ca nu sunt specialist… mi-am expus doar o parerea foarte subtire si subiectiva.
6. Inchirieri de apartamente e o tema aparte… aici e mult si doar cei care au cautat/inchiriat apartamente vro 10 ani in Chisinau stiu ce porcarie e asta…
7. Doar o vorba: nu haina il face pe om… si asta e problema noastra, a moldovenilor, de a analiza oamenii dupa port, dar nu dupa minte si capacitate…
8. Punctul 8 chiar mai facut sa rid… am impresia ca ai spune unui american sa iti schimbe niste euro in dolari, e ca si cum iai spune unui musulman sa cumpere o Biblie si sa il creada pe Iisus in locul lui Alah…
December 14th, 2011 at 23:43
nu e drept nimica de tot ce ai scris pentru ca nu ai scris ca in moldova se muare de fuame si nui lucru …fudulia in moldova e tare mare si pentru aceasta ca nu vesi cum in america ca persoanele nu se preocupa cum se inbraca dar de lucru ..pe urma mentalitatia e diversa moldoveni au ramas in urma cu 10 20 de ani tineretu se insuara /marita fuarte devreme cind acolo astiapta diploma de maturitate ce la 35 de anni si pe urma se gindesc la nunta …si sunt tare multe lucruri care nu le ai scris pentru ca nu e chiar asa cun zici ..nu asa moldova cum ai spus nu ai dreptate te salut da lawrence bay