Cumătrismul european nu e o noutate, dar e foarte interesant de văzut cît de amplu este el, care ţări sunt cele mai implicate în cumătrism şi care sunt mai puţin. Cine are mai mulţi prieteni, şi cine trebuie să se bazeze doar pe forţele proprii. Mai elocvent exemplu ca rezultatele de la concursul Eurovision Song Contest(ESC) nu există, deci să purcedem! Aici este un link cu rezultatele votului din finala ce s-a consumat ieri.
Definiţie:
Se numeşte BLOC - un grup de ţări ce au participat la concursul ESC, ce au avut un comportament de a se vota între ele şi au avut măcar o ţară reprezentată în finală.
Definim 7 blocuri:
Blocul Nordic+fani: Islanda, Suedia, Finlanda, Estonia, Danemarka + Ungaria şi Izrael.
Blocul Britanic+fani: Irlanda, Marea Britanie, Malta + Bulgaria şi Letonia.
Blocul CSI+fani: Rusia, Ucraina, Belarus, Lituania, Polonia, Lituania, Slovacia, Armenia, Georgia, Azerbaidjan şi Turcia.
Blocul Germanic: Olanda, Germania, Austria, Elveţia.
Blocul Latin: Portugalia, Franţa, Belgia, România, Moldova. (Andorra, Monaco şi Luxemburg n-au participat)
Blocul Sudic: Italia, Grecia, Cipru, Albania, San Marino.
Blocul Balcanic: Slovenia, Croaţia, Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia.(Muntenegru n-a participat)
Cehia la fel nu a participat, dar votul ei rar corelează cu vreun bloc.
Iată cum s-au votat blocurile între ele:
n – numărul de ţări din bloc ce au participat în finală
N – numărul de ţări în bloc ce au votat
Max – numărul maxim de puncte pe care ţările dintr-un bloc puteau să le acorde ţărilor din acelaşi bloc, participante în finală
% – raportul procentual între cîte puncte s-au acordat în interiorul blocului şi numărul maxim pe care l-ar fi putut acorda.
ultimele 7 coloane – repartizarea în procente a punctelor primite din partea blocurilor: pe diagonală – de la propriul bloc. (suma pe fiecare rînd este de 100%)
Concluzii preliminare:
1. Cel mai mare cumătrism european se atestă în Balcani: cele cinci ţări au acordat 98% de puncte (practic toate) din cîte puteau teoretic acorda către ţările din acelaşi bloc ce au cîntat în finală – Serbia, Sloveni şi Bosnia şi Herţegovina. (adică ar fi putut acorda nu mai mult de 125, dar au acordat 123)
2. Un cumătrism comparabil cu cel balcanic are loc în cadrul ţărilor CSI şi prietenii lor. 90,4% din ceea ce puteau lăsa “în casă” – le-au păstrat.
3. Două blocuri şi-au acordat mai puţin din 50% puncte posibile propriilor ţări: blocul Latin şi cel Germanic.
4. Blocul Sudic a acordat mai multe puncte blocului CSI decît propriilor ţări, dat fiind că din blocul CSI au cîntat mai multe ţări în finală.
5. Simpatii între blocuri, practic, nu există. Blocurile, de obicei, îşi votează în primul rînd propriile ţări, apoi ţările care le-au plăcut.
6. O mică simpatie între blocul Nordic şi Britanic se atestă totuşi. Britanicii au primit 16% din puncte de la Nord, iar nordicii au primit 14% de la britanici.
7. Balcanicii sunt de asemenea iubiţi de nordici, 21% din punctele balcanicilor au venit din Scandinavia.
8. Balcanicii, în schimb, nu prea au primit puncte de la britanici (doar 3% din total) şi invers la fel.
9. Germanicii cu Latinii de asemenea nu prea se împacă, ei au primit cîte 5% fiecare, din partea celuilalt bloc. Exact aceeaşi situaţie este între Balcanici şi Latini.
10. La capitolul “Dragoste neîmpărtăşită”, menţionăm relaţia între blocul Latin şi CSI. Latinii au primit 20% din punctele lor din partea CSI, în schimb CSI a primit doar 8% din punctele acumulate, de la latini. Acest lucru se datorează în primul rînd faptului că 61% din puncte ale CSI au fost primite tot de la ţări CSI+prieteni.
11. În blocul Balcanic, fiecare ţară participantă în finală a primit, în mediu 8,2 puncte de la ţările din acelaşi bloc. În blocul CSI – 7,1 puncte, în blocul Sudic – 6,3, cel mai puţin în blocul Germanic – 3,8, mai mult datorită prestaţiei proaste a Elveţiei, ce a luat foarte puţine puncte.
12. Cei puţini generoşi cu vecinii au fost cei din blocul Latin cu cei din CSI – doar cîte 0,5 puncte fiecare ţară din blocul CSI a primit de la fiecare ţară latină, în mediu.
13. Cei mai darnici cu vecinii au fost cei din Sud cu Balcanicii – cîte 7,2 puncte pentru fiecare ţară, în mediu.
14. Deşi în trecut, ţările baltice se regăseau într-un singur bloc, votîndu-se reciproc, de data asta, ele au aderat la 3 blocuri diferite, dat fiind că nu s-au votat reciproc.
CINE A VOTAT CEL MAI CINSTIT?
Cumătrismul se răspîndeşte neuniform asupra europenilor, pe unii, această boală nu-i afectează aşa mult. Mai jos, vă prezint un raiting al gradului de obiectivitate al votului exprimat. Se consideră un vot obiectiv, cel care reflectă cît mai real scorul final al ESC. Se consideră că scorul final al ESC reprezintă un raport obiectiv al nivelului pieselor interpretate. Indicele poate avea valori între -1 (ceea ce în acest caz e posibil doar teoretic) şi 1. Cu cît valoarea lui e mai aproape de 1, cu atît mai aproape e votul ţării respective faţă de votul general. Valori aproape de zero înseamnă că ţara a votat foarte arbitrar, în special ţări ce nu s-au clasat în primele zece în topul general.
Concuzii preliminare (continuare):
15. Cei mai cinstiţi au fost şi cele mai mici ţări ce au votat: San Marino şi Malta. În cazul San Marino votul pentru Italia, ceea ce reprezintă un act evident de cumătrism, pur şi simplu a coincis cu faptul că Italia s-a clasat foarte sus în clasamentul general.
16. Relativ obiective sunt Olanda, Cipru, Grecia, Turcia, Franţa, Slovacia, Albania şi Estonia. În cazul lor, mi-a fost mai greu să le atribui la un bloc anumit.
17. Cel mai aiurea a votat Italia, ea acordînd punctaje foarte mari ţărilor ce s-au clasat în final sub top-10. Menţionăm aici 12 puncte acordate României, 10 puncte acordate Marii Britanii şi 8 puncte date Moldovei – niciuna din aceste 3 nu s-au clasat printre primele 10.
18. Aiurea au votat şi Danemarca, Elveţia, Serbia, Norvegia, Irlanda, Bulgaria, Marea Britanie, Germania, Finlanda şi Azerbaidjan. Votul lor nu reflectă deloc votul general stabilit.
19. Moldova în acest clasament s-a clasat cam pe la mijloc, doar într-o măsură mică votul nostru a corespuns cu cel general.
CINE A FOST CEL MAI PUŢIN DEPENDENT DE BLOCURI?
Nu toate ţările ce au fost repartizate pe blocuri au dat dovadă de cumătrism. Unele din ele şi-au repartizat cele 58 de puncte către mai multe blocuri. Să vedem cine a dat mai multe voturi propriului bloc şi cine nu a ţinut cont de criteriul regional:
Alte concluzii:
20. Sunt cinci ţări care au dat punctaj maxim ţărilor din blocul în care face parte. (exemplu: dacă sunt 3 ţări, ele le-au acordat 12, 10 şi 8 puncte): Macedonia, Bosnia Herţegovina, Slovenia, Serbia, Albania şi Marea Britanie. În cazul primelor 4 e clar că cumătrismul european vine din Balcani, în al doilea caz e mai simplu: Marea Britanie a acordat 12 puncte Irlandei, iar în blocul lor au fost doar 2 finaliste.
21. Croaţia, San Marino şi Georgia au lăsat cel puţin 90% din punctajul maixm către ţările din interiorul blocului. (ex: San Marino a acordat 20 de puncte Italiei şi Greciei, ar fi putut acorda maxim 22 de puncte, iar Georgia a acordat 34 de puncte celor 5 finaliste din blocul CSI şi ar fi putut acorda maxim 37 de puncte).
22. Islanda, Ucraina, Norvegia şi Grecia sunt de asemenea foarte loiale blocurilor lor – cel puţin 80% din puncte – pentru “prieteni” 
23. Moldova a acordat 47% de punctajul maximal blocului Latin şi 70% din punctajul maximal către blocul CSI, ceea ce înseamnă că mai degrabă Moldova face parte din blocul CSI, deşi se integrează binişor şi în blocul Latin. Ca să fie mai clar: Moldova putea acorda maxim 30 de puncte pentru România, Spania şi Franţa (blocul latin), şi le-a acordat 14 puncte, adică 47%. De asemenea, Moldova ar fi putut acorda nu mai mult de 43 de puncte pentru Rusia, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan şi Lituania, şi le-a acordat 30 de puncte, adică 69,7% din maximal posibil.
24. România nu este cu mult mai integrată în blocul Latin, ea a acordat cu doar 3 puncte mai mult blocului, decît a făcut-o Moldova. Oricum, România nu s-ar putea integra mai bine cu niciun alt bloc, în afară de cel Latin.
25. Italia a dat doar 17% din punctajul maximal propriului grup, din care a mai cîntat doar Grecia, lucru explicat mai mult că membrii acestui grup au votat masiv Grecia şi Italia, în schimb n-au participat şi n-au putut lua multe puncte de la aceste două ţări.
26. La capitolul diversitate şi loialitate faţă de propriul bloc, cei mai loiali sunt norvegienii. Ei au acumulat un scor maxim de 76,8 punte pentru indicele sintetic ce ţine cont de numărul de ţări participante în bloc, numărul de puncte acordate propriului bloc şi de dispersia punctelor acordate între diferite blocuri. Cu cît punctajul este mai mare, cu atît ţara respectivă a fost mai ataşată de propriul bloc şi a dat mai puţine puncte altora. În “ceafa norvegienilor le suflă” Georgia şi Macedonia – două ţări ce ţin foarte mult la relaţiile de cumătrism local european. Albania, Croaţia şi Islanda tot sunt pe aproape.
27. Top cinci ţări ce şi-au repartizat voturile în dependenţă de alte criterii decît cele regionale şi de bună vecinătate sunt: Italia, Olanda, Germania, Austria şi Slovacia.
Iată şi tabelul:
CEL MAI MARE CUMĂTRISM:
Concluzia principală a acestui articol a fost menţionată cel puţin de două ori pe parcurs: cel mai mare cumătrism european se află în Balcani, ceva mai puţin pronunţat este în CSI şi între ţările nordice. În rest, cumătrismul se manifestă ca relaţii bilaterale mai degrabă şi are mai puţin pronunţat caracterul regional – de bloc. Spre exemplu: Turcia şi Azerbaidjan întotdeauna se vor schimba cu cîte 12 puncte, în schimb Turcia nu va vota alte ţări din CSI, la fel ca şi România.
EXISTĂ VIAŢĂ DUPĂ CUMĂTRISM?
Dacă tot am discutat acum despre cumătrismul european, ce ar fi să presupunem că el nu există? Ce ar fi ca ţările din blocurile menţionate n-ar avea dreptul să se voteze între ele? Ce ar fi dacă vom repartiza punctele acordate propriului bloc către exterior, în mod proporţional?
Ar ieşi ceva cu totul inedit, ce ar schimba complet imaginea finală a clasamentului. În primul rînd, cîştigătoare ar ieşi Italia, ce a primit voturi de la diferite blocuri, chiar dacă cele mai multe au venit din Sud. Azerbaidjan ar fi ieşit abia a doua, deoarece a primit foarte multe voturi din propriul bloc.
Cel mai mare beneficiar al cumătrismului ar fi Georgia, ce ar fi obţinut cu 61 de puncte mai puţin, dacă ţările din CSI n-ar fi avut dreptul s-o voteze, asta ar clasa-o cu 10 locuri mai jos, adică pe locul 19. Tot datorită cumătrismului, Finlanda a evitat să încheie concursul pe ultimul loc şi a obţinut cu 33 de puncte mai mult. Islanda, Ucraina şi Danemarca sunt alte ţări ce au beneficiat considerabil de votul vecinilor.
Să vedem care sunt victimele cumătrismului: în primul rînd, Italia, pentru că altfel, ei ar fi luat primul loc (personal, nu-mi place piesa lor şi n-aş fi vrut să câştige, dar aici prezint strict analiza rezultatelor). Italia ar fi obţinut cu 62 de puncte mai mult, dacă n-ar fi fost cumătrism. Germania şi Grecia ar fi finisat concursul mai sus, pe locurile 5 şi respectiv 4. Moldova de asemenea este o mare victimă a înţelegerilor de cartel europene. Ţara noastră a ratat 26 de puncte şi ar fi putut să finiseze pe locul 8.
Cel mai puţin afectate de cumătrism au fost Suedia, care de asemenea ar fi finisat pe locul 3, cu doar 4 puncte mai puţin. Surprinzător e că cumătrismul n-ar fi afectat prea mult punctajul a două ţări balcanice: Bosnia Herţegovina şi Serbia, în schimb ele ar fi fost clasate respectiv cu 3 poziţii mai jos şi cu o poziţie mai sus.
Iată cum ar fi arătat clasamentul, dacă excludem cumătrismul:
PS Articolul e lung, are multe cifre, dar dacă tot ai ajuns aici, mai fă un efort, pune like!
If you like this post and would like to receive updates from this blog, please subscribe our feed.
